Cristina Cohuț
De la 1 iulie 2025, salariile bugetarilor vor suferi modificări semnificative. O serie de sporuri se plafonează, altele dispar cu totul. Este o decizie anunțată de Guvernul Bolojan, ca parte a unui plan mai amplu de reformă bugetară. Scopul este simplu: reducerea cheltuielilor și ținerea sub control a deficitului. Însă pentru zeci de mii de angajați din sistemul public, măsurile vor însemna mai puțini bani în fiecare lună.
Ordonanța de urgență care prevede toate aceste schimbări este elaborată de Ministerul Muncii și are ca dată de aplicare 1 iulie 2025. Practic, începând cu această zi, se intră într-o nouă etapă de salarizare în sistemul public. Iar cei vizați sunt din domenii diverse – de la sănătate, învățământ și cercetare, până la administrații locale, instanțe și funcționari în birouri.
Cuprins:
- Sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la 300 de lei brut
- Cine încasează în prezent acest spor
- Personal medical și auxiliar din spitale
- Angajați din domeniul cercetării și învățământului superior
- Funcționari publici din administrații, instanțe sau parchete
- Personal tehnic și de întreținere
- Angajați ai autorităților locale sau centrale
- Se limitează accesul la sporurile pentru fonduri europene
- Se elimină complet sporul pentru lucrul cu informații clasificate
- Se introduce un plafon pentru toate sporurile cumulate
- Sporul de antenă va fi transformat în sumă fixă
- Guvernul vrea să reducă cheltuielile cu structuri și comisii
Sporul pentru condiții vătămătoare, plafonat la 300 de lei brut
Una dintre cele mai importante modificări anunțate este cea a sporului pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase. Dacă până acum era acordat în procent de 15% din salariul brut (fără a depăși 1.500 de lei), de la 1 iulie acesta se transformă într-o sumă fixă.
Toți cei care îl primeau vor avea, indiferent de vechiul procent, un plafon de 300 de lei brut pe lună. Este o schimbare clară, fără excepții, care va afecta inclusiv pe cei care primeau sume mai mari în funcție de riscurile reale, scrie antena3.ro.
Sporul este reglementat prin Legea-cadru nr. 153/2017 și este destinat celor care lucrează în condiții periculoase: expunere la substanțe toxice, praf, radiații, zgomot, microbi sau câmpuri electromagnetice.
Concediul suplimentar pentru astfel de condiții se reduce și el – la maximum 5 zile pe an.
Cine încasează în prezent acest spor
Sporul pentru condiții vătămătoare este unul dintre cele mai răspândite în sistemul bugetar. Este primit, în prezent, de mai multe categorii de personal, după cum urmează:
Personal medical și auxiliar din spitale
Aici intră medicii, asistentele, infirmierii sau laboranții care lucrează în secții cu risc ridicat. Este vorba despre ATI, boli infecțioase, oncologie, anatomie patologică, radiologie, psihiatrie și altele. Acești angajați sunt expuși zilnic la agenți biologici, substanțe chimice, radiații sau materiale periculoase.
Angajați din domeniul cercetării și învățământului superior
Se referă la cercetători și cadre didactice care lucrează în laboratoare unde se manipulează substanțe toxice sau radioactive. Exemplele includ institute de biologie, chimie, fizică nucleară sau farmacie.
Funcționari publici din administrații, instanțe sau parchete
Aceștia primesc sporuri pentru expunerea la câmpuri electromagnetice, radiații de la monitoare, toner de imprimantă sau alte elemente din birouri. În multe cazuri, acest tip de spor a fost criticat, fiind considerat nejustificat.
Personal tehnic și de întreținere
Este vorba despre electricieni, instalatori, fochiști sau muncitori care lucrează în spații închise, cu instalații vechi, subsoluri, centrale sau echipamente cu risc.
Angajați ai autorităților locale sau centrale
În unele primării sau consilii județene, acest spor este justificat prin condițiile improprii de lucru: igrasie, mucegai, aer viciat, clădiri nerenovate. Există inclusiv analize care confirmă aceste riscuri.
Se limitează accesul la sporurile pentru fonduri europene
Un alt punct important din ordonanța anunțată de Guvern este reducerea numărului de persoane care pot beneficia de sporuri pentru activitatea în proiecte finanțate din fonduri europene. Până acum, aceste sporuri erau larg acordate, în special în instituții care gestionau proiecte cu finanțare externă.
De la 1 iulie, doar 5% până la 20% din angajații unei instituții vor mai putea primi aceste sume. Accesul va fi stabilit pe criterii de performanță. Se va ține cont de activitatea efectivă, numărul de ore lucrate și rezultatele proiectelor.
Ilie Bolojan a explicat:
„Este legat de numărul de ore lucrate, dar avem situații în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp, sigur, orele lucrate, real sau fictiv, sunt bifate, dar proiectul nu se termină. Și introducerea unor criterii clare de performanță, în sensul în care se vede progresul la proiecte, în care se vede fără echivoc absorbția de fonduri europene, înseamnă un aspect corect, atât pentru cei care lucrează în sectorul public, dar și pentru cei din sectorul privat, în așa fel încât o componentă a salariului să fie legată și de performanță.”
Se elimină complet sporul pentru lucrul cu informații clasificate
Un alt spor care va dispărea complet este cel acordat pentru lucrul cu informații clasificate. În prezent, acest spor este de 15–25% din salariul de bază, în funcție de nivelul de clasificare al documentelor gestionate.
După aplicarea ordonanței, acest beneficiu nu va mai exista deloc. Angajații care gestionează astfel de informații vor rămâne doar cu salariul de bază.
Guvernul consideră că activitatea cu informații clasificate face parte din fișa postului, iar compensarea suplimentară nu se mai justifică.
Se introduce un plafon pentru toate sporurile cumulate
O altă măsură cu efect direct asupra salariilor este introducerea unui plafon general. Cumulul tuturor sporurilor nu va mai putea depăși 20%–30% din salariul de bază.
Practic, oricâte sporuri ar avea un angajat, valoarea totală a acestora va fi limitată. Dacă suma depășește procentul admis, angajatul va primi doar suma plafonată.
Această măsură este menită să limiteze cazurile în care angajații primesc sporuri multiple, uneori pentru activități cu risc redus sau nejustificate.
Sporul de antenă va fi transformat în sumă fixă
Sporul de antenă, acordat pentru expunerea la radiații electromagnetice (în special pentru lucrul la calculator), nu va fi eliminat complet, dar va fi modificat radical. În prezent, se acordă ca procent din salariul de bază. De la 1 iulie, el va deveni o sumă fixă.
Această sumă va fi aceeași pentru toți cei care lucrează în astfel de condiții, indiferent de salariul de bază. Scopul este uniformizarea și evitarea abuzurilor.
Premierul Ilie Bolojan a explicat în acest sens:
„Aici avem câteva acumulări pe care nu le putem nega, avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate în acești ani, și avem sporuri unele peste altele, cele populare pe care le știți, sporul de antenă, asta înseamnă că un om care este în sectorul public, dacă este în fața unui calculator, conform definițiilor actuale, beneficiază de acest spor. Mă gândesc la cei din sectorul privat, la cei care, cum sunteți dumneavoastră, de exemplu, nu beneficiază de acest spor.”
Guvernul vrea să reducă cheltuielile cu structuri și comisii
În paralel cu reforma sporurilor, Guvernul anunță măsuri și pentru reducerea cheltuielilor cu diverse comitete sau structuri administrative. Bolojan a oferit un exemplu dintr-un comitet guvernamental recent restructurat:
„În ceea ce privește scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente, inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii – le-aș numi sinecuri – și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă.”
„Și astăzi am început, practic, cu o astfel de structură, care ține de Guvernul României în mod direct, un comitet care era format din 17 persoane, care aveau un venit pentru una, două, trei ședințe lunare, de 4.000 de euro net pe lună, l-am transformat într-un comitet de 5 persoane, a căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că, într-adevăr, au o răspundere, pentru că aprobă anumite credite. Și vă rog să faceți un calcul, ceea ce înseamnă o mică economie la bugetul național.”
