Câți ani va avea mama peste 7 ani. Întrebarea care îți testează logica

O întrebare aparent banală, care circulă pe internet de ceva timp, a reușit să pună pe gânduri mii de români. Deși enunțul este scurt și direct, logica din spatele rezolvării poate încurca ușor pe oricine se grăbește să răspundă. Testele de acest gen sunt tot mai populare, pentru că pun la încercare nu doar inteligența, ci și atenția la detalii.

Citește și

Prima decizie importantă luată de americani în privința României imediat după alegerea lui Nicușor Dan...

„Câți ani va avea mama peste 7 ani, dacă acum 7 ani avea 23 de ani?” — este o întrebare care pare simplă. Însă răspunsul greșit vine aproape automat pentru majoritatea celor care o citesc superficial. În spatele unui calcul matematic elementar se ascunde o lecție despre cum gândim, despre reflexe, dar și despre capcanele minții.

Mulți greșesc pentru că sar peste un pas esențial

Primul instinct este să aduni direct 7 ani la cei 23 menționați în enunț. Este o greșeală frecventă, iar rezultatul obținut astfel este 30. Însă, în realitate, aceasta este doar vârsta actuală a mamei. Întrebarea cere ceva mai mult: vârsta pe care o va avea peste alți 7 ani.

Prin urmare, trebuie să parcurgi doi pași consecutivi:

1. Afli câți ani are acum mama.

2. Adaugi încă 7 ani pentru a vedea câți va avea în viitor.

Este un proces logic simplu, dar majoritatea oamenilor, în graba de a răspunde repede sau de a părea inteligenți, nu îl urmează complet. Tocmai acest tip de greșeli îl transformă într-un exercițiu perfect de logică de zi cu zi.

Pas cu pas: cum se rezolvă corect întrebarea

Pentru a clarifica lucrurile, iată cum se ajunge la răspunsul corect:

• Enunțul spune că „acum 7 ani mama avea 23 de ani”.

• Deci, în prezent, mama are 23 + 7 = 30 de ani.

• Întrebarea este: „Câți ani va avea mama peste 7 ani?”

• Deci: 30 (vârsta actuală) + 7 = 37 de ani.

Așadar, răspunsul corect este 37 de ani. Simplu, nu-i așa? Și totuși, atât de mulți oameni se grăbesc să spună 30. Este exact motivul pentru care această întrebare este considerată un test de logică eficient.

Ce spune psihologia despre acest tip de întrebări

Întrebările de acest tip nu sunt doar glume matematice sau jocuri de logică. Ele scot la iveală felul în care creierul nostru procesează informațiile. De cele mai multe ori, în fața unui enunț familiar sau aparent simplu, mintea activează „modul automat”, o funcție care ne ajută să luăm decizii rapide în viața de zi cu zi.

Acest mod automat este util în situații de urgență sau când trebuie să reacționăm instinctiv. Dar în fața unei întrebări cu dublu sens sau cu pași logici, tocmai acest „automatism” devine o capcană.

Psihologii numesc acest fenomen „biasul de familiaritate” – adică tendința de a trage concluzii rapide din lucruri care ni se par cunoscute. Astfel, când vedem cifrele 7 și 23 în aceeași frază, tindem să le adunăm imediat, fără a mai parcurge toți pașii logici ceruți.

De ce astfel de întrebări devin virale

În era digitală, testele de logică și întrebările-capcană au un succes uriaș. Sunt scurte, captivante, ușor de distribuit pe rețele sociale și, mai ales, provoacă reacții imediate. Oamenii comentează, oferă răspunsuri, dezbat între ei și apoi dau share, sperând că și alții vor greși.

Mai mult, astfel de întrebări au avantajul de a scoate la iveală ceva profund uman: dorința de a demonstra că suntem inteligenți. Iar când greșim, fie ne rușinăm, fie râdem de noi înșine. În ambele cazuri, participăm la fenomenul social creat în jurul acestor jocuri de logică.

O simplă întrebare devine un instrument educativ

Pe lângă distracție, genul acesta de exercițiu aduce beneficii cognitive. Ne învață să fim atenți, să procesăm informația în pași, să nu luăm totul de bun din prima. Într-o lume în care viteza e mai apreciată decât precizia, astfel de provocări ne amintesc că uneori merită să încetinim puțin ritmul.

Școlile, de exemplu, folosesc întrebări de acest tip la orele de logică, matematică sau chiar educație civică, tocmai pentru că ele obligă elevul să gândească înainte de a răspunde. Este un exercițiu de răbdare, dar și o lecție despre gândirea critică.

Cum să nu cazi în capcană pe viitor

Răspunsul greșit vine întotdeauna din grabă. Așadar, dacă vrei să eviți astfel de greșeli:

• Citește de două ori enunțul.

• Întreabă-te ce ți se cere cu adevărat.

• Nu presupune, ci calculează în pași.

• Verifică dacă ai oferit un răspuns la întrebare, nu doar un calcul intermediar.